joi, septembrie 28, 2006

Alcoolul este viata..si viata e alcool

Marti seara. Mare meci, Steuau-Lyon. Pentru multi romani un motiv de a bea. Puteam bea de suparare sau de fericire. De data asta s-a intamplat sa fie de suparare. Dupa meci am iesit si noi ca baietii la una mica. Dupa ce ne-am bagat si scos toate organele vitale in/din Carlos, Lovin si inca cativa pe care ii luasem la ochi din timpul meciului am hotarat ca Lyon era cam din alta poveste in jocul asta. Ne ramane ca noi, echipele astea mai mici (Steaua, Real Madrid, Dinamo Kiev) sa ne batem la locul doi. Poate mai putin baietii de la Kiev, care s-au si orientat prost, ii cheama ca pe dinamo (bucuresti) si patesc ce pateste si dinamo-ul nostru de obicei cand iese prin europa.

Dupa ce am pus fotbalul romanesc la cale am inceput sa repetam obsesiv o fraza: "Doua sute de vodca", "Inca doua sute de vodca" s.a.m.d. La inceput parea usor, in timp a devenit un exercitiu de dictie destul de greu de efectuat.
Chiar de la primul pahar ne-a enervat un ospatar care ne-a intrebat cu ce vrem vodca, daca nu vrem un cocktail sau asa ceva. "Cu gheta" si "cu paharul" cu ce altceva sa vrem vodca. Adica sa stric bunatate de alcool cu diverse chimicale una mai nociva ca alta.

Luptam din greu cu paharele (chiar daca rand pe rand tovarasii din jur plecau din lumea celor care pot sta singuri pe scaun) cand unul dintre noi (s-ar putea sa fi fost eu, nu stiu) a decis ca e vremea sa mergem fiecare acasa. Acest acasa ne-a pus mari probleme pentru ca nu prea stiam care incotro are casa.
M-am sprijinit de un vecin...el s-a sprijinit de gard (gardul nu bause nimic) si am luat-o incet spre casa. Am aprobat incaodata ce mare om a fost Galilei cand a zis : "si totusi se invarte" si cata dreptate a avut si am ajuns in fata blocului in care locuia vecinul.

Aici o problema...gardul facea la stanga, iar veciunul trebuia sa mearga inainte. Cu greu (a se citi in patru labe) a ajuns in fata usii. L-am urmarit cu privirea si mi-am dat seama cat sunt de beat (stiam ca el bause mai putin). Inca n-a dat nici un semn de viata, sper totusi ca a ajuns sus...oricum n-au trecut decat vreo doua zile de atunci, inca doua si o sa ma interesez de soarta lui.

Dupa vreo ora jumate de mers, ca eu stau departe de el (vreo 200 m) am ajuns si eu acasa. am incercat sa deschid yala de la interfon, mi-am adus aminte ca n-avem interfon. Am chemat liftul, m-am culcat, m-am sculat si am luat liftul. M-am culcat din nou..si d-aici mi se cam taie firul pana pe la ora 3, 4 cand imi aduc aminte ca imbratisam ligheanul pregatit pt. astfel de ocazii.

Asta e...alta data nu mai facem asa. Alta data bem de fericire.


Alcoolul dauneaza grav sanatatii..deci beti putin. Putin cate putin.

Niciun comentariu: